PRIMA PAGINĂ
09 iulie 2010, apariţie editorială:
George Tătăruş - ARCA LUI PARANOIE
Fiind o carte destinată celor mai sensibili devoratori de literatură persiflantă şi umoristică, am căutat în filele ei gustul teribil al pelinului dulce, planta preferată a românilor, care le-a fost hărăzită de ursitoare încă din leagăn. E ca şi cum cineva simte apropierea fiorului dulce al morţii, dar îi râde ironic în faţă, descurajând-o să-şi mai recolteze suflete din rândurile poporului iubitor de frumos şi echitate. George Tătăruş a primit la naştere delicata unealtă a scriiturii, pe care s-o folosească spre a le dărui oamenilor licărirea unei vieţi mai bune, dorinţa de a-şi cunoaşte destinul prin lectură şi diplomaţie. În peste cincizeci de crochiuri însoţite de moto-uri alese cu grijă, vizionarul scriitor îşi expune cu francheţe gândurile şi tonusul literar, încântând prin claritate şi acuitatea spiritului. Călătoria sa prin lumea amăgitoare a politicului, a istoriei, a fantasticului, a lipsurilor de tot felul, ne determină să ne întrebăm: Când şi cum se vor sfârşi necazurile celor oropsiţi, ale celor care şi-au pus speranţa în puterea de guvernare a savanţilor? Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
1 iulie 2010:
Numărul 17 al Revistei ZEIT, iulie 2010. Prima revistă online brăileană de cultură şi atitudine.
Sumar: Editorial - Viitorul de azi; Interviu - Dascălii, profesorii, universitarii români nu sunt cu nimic mai prejos la pregătirea şi capacitatea profesională: aspectul de superioritate ar consta, eventual, în faptul că învăţământul australian nu e sub o apăsătoare şi continuă politizare, la fiecare moment - Interviu cu scriitorul şi omul de cultură Ioan Miclău, român din Australia; Cărţile ZEIT - Şapte ani pe mare, de Păun Condruţ, Ed. ZEIT, Brăila 2008; Reverenţe critice - Şcoala de poezie: Conspiraţiile celeste ale Victoriei Milescu; Turla Vederii, de Stan V. Cristea; Spiritualitate - Între prezent şi tradiţie; Învăţământ - Constructivism; Atât de aproape de civilizaţie şi totuşi atât de departe; Repere - O conştiinţă clară reflectată în oglinzi; Atelier - Poezie; Într-o toamnă...; Viitorul nostru este pe Atlantida!; Atitudini - Adevărul despre minciună!; Comunismul liberal, cancerul UE şi de la cine a învăţat Băsescu... filosofie!
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
22 mai 2010, apariţie editorială:
Elena
Matetovici -
ŞCOALA NONVIOLENŢEI
- ÎNDRUMAR DE ACTIVITĂŢI ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII
ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ ALE ELEVILOR
Viaţa şcolară, cu toate eforturile care se fac prin
educaţie, nu poate fi ferită de violenţă - fenomen viral, împotriva căruia
este imperios necesar să acţionăm cu tact, cu înţelegere şi cu metodă,
conştientizând complexitatea lui şi faptul că nu este un atribut şcolar, ci
din păcate unul caracteristic fiinţei umane, în general.
În şcoală apar frecvente cazuri de hărţuire, violenţă verbală şi violenţă
fizică în rândul elevilor, care sunt din ce în ce mai greu de contracarat cu
instrumentele şi metodele clasice utilizate în orice şcoală de-a lungul
timpului până în prezent.
Temele suplimentare despre violenţă din cadrul orelor de dirigenţie,
consilierea psihopedagogică individuală, şedinţele şi lectoratele cu
părinţii, discuţiile cu invitaţi de la poliţie, acţiunile coercitive de
genul mustrărilor, avertismentelor, amenzile, notele scăzute la purtare,
eliminările, exmatriculările, transferul disciplinar, scoaterea în faţa
clasei/careului, gazeta Aşa Da, aşa NU şi altele par a nu da roadele
scontate iar profesorul şi şcoala rămân dezarmaţi în faţa fenomenului,
plasându-se deseori în situaţii dificile, marcate de desuetitudine şi
ineficienţă.
Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
10 aprilie 2010, apariţie editorială:
Maria Cogălniceanu - REÎNTOARCERI. SEMNĂTURI CELEBRE PE DOCUMENTE DE ARHIVĂ
A
venit timpul favorabil pentru recuperarea valorilor culturale din interbelic
prin retipăriri, studii noi, memorii, filme documentare, reviste cu o astfel
de ţintă, noi case memoriale, dezveliri de busturi şi statui. Marginea joacă
un rol nu mai puţin vizibil decât centrul administrativ bucureştean. La
Slatina e acum o statuie a lui Eugen Ionescu, la Brăila, bustul filosofului
Nae Ionescu şi un Memorial închinat acestuia, lui Anton Dumitriu şi lui
Vasile Băncilă, contemporani şi cu destine relativ apropiate. La Sibiu,
colocviul internaţional Emil Cioran a ajuns la a XVI-a ediţie. Cu acest nume
cititorul se va întâlni prin intermediul unor scrisori necunoscute până
acum. Acestea, la care se pot adăuga altele, sunt doar câteva semne că n-a
rămas numai cenuşa din opera de anvergură culturală a vremii aceleia.
Intuiam, prevedeam că cineva tot va deschide larg obloanele ca în romanul
dickensian Marile speranţe, că lumina tot va intra în chip triumfător; o
invazie de lumină dinspre acum, care metamorfozează într-o clipă trecutul în
prezent. Prezentul e, în viziunea noastră, un trecut, o întâlnire cu ţara
cărţilor citite sau care aşteaptă să fie luate în mâini şi cu destinul
autorilor, nu un prezent continuu schopenhauerian-eminescian din Cu mâne
zilele-ţi adaogi...; e un timp recuperat din oglinzile ciobite, când
fereastra dinspre trecut, oarbă, ascunsă şi zidită, interzisă, înconjurată
cu sârmă ghimpată şi cu drugi de fier a lăsat să intre un mugure de lumină
solară. Ea a şters, a spălat fizionomiile, a reanimat fiinţele întregi şi
le-a mângâiat. Le-a repus în templul culturii ca pe icoanele vechi pentru
resfinţire în posteritate şi eternitate.
Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
5 februarie 2010, apariţie editorială:
Sanda Tănase - AURA DE CUVINTE A POETULUI
TÂNĂR RONALD GASPARIC

Cartea Aura de cuvinte a poetului tânăr Ronald Gasparic, reprezintă debutul editorial al Sandei Tănase, concepută pe un portativ grav de litanie lirică, ca un acompaniament de orgă în contrapunct de missa liturgică. Autoarea face o analiză atât de pertinentă şi de exhaustivă a operei poetului Ronald Gasparic, ca o disecţie într-o sală de operaţie, încât încercarea de a se mai spune ceva în plus n-ar mai fi necesară decât după o autopsie critică a altui exeget al poeziei sale. În ciuda tentei... uşor didactice şi de rutină profesională, (Sanda Tănase este profesoară de limba şi literatura română cu mii de ore de comentariu literar pe texte selectate în manualele şcolare pentru capacitatea de înţelegere a elevilor de toate vârstele...), volumul Aura de cuvinte a poetului tânăr Ronald Gasparic se recomandă specialiştilor, şi nu numai, ca o autoritară, documentată, lucidă şi, în egală măsură, sentimentală interpretare critică a fenomenului liric, care s-a numit Ronald Gasparic. După lectura cărţii, senzaţia de prim contact şi pozitivă reacţie este că Sanda Tănase i-a citit nu numai cărţile tipărite şi îngrijite de scriitorii Vasile Andru şi Cezar Ivănescu, Plâns la zâmbetul meu, Editura Cartea Românească, 1992; Universul oblic, Editura Princeps, 1995; Rămân pământ de soare, Editura Paralela 45, 2007, ci şi manuscrisele păstrate şi selectate de Cătălin Gasparic, tatăl, de Donald Gasparic, fratele, şi de Milica Gasparic, mama; texte cu gânduri şi poezii ale lui Ronald Gasparic, nepublicate. Continuare....
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
21 noiembrie 2009, apariţie editorială:
Rodica Ciucă, Adriana Petruţa
Simionescu - CAMPANII DE RELAŢII PUBLICE. SPECIFICUL ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
Chiar dacă multă vreme succesul unei şcoli a însemnat doar rezultate pe linie de învăţământ, ultimii ani au adus în prim plan o abordare nouă a acestei viziuni. Acest lucru se datoreză în principal faptului că educaţia are un înţeles diferit de implicaţiile strict didactice alecuvântului. Schimbările specifice societăţii din secolul al XXI-lea au reconfirmat rolul deosebit de important pe care îl are şcoala în cadrul unei comunităţi, însă au impus creşterea nivelului de colaborare cu actorii similari din cadrul localităţilor. Aşadar, faptul că organizaţia şcolară este dependentă de mediul în care îşi desfăşoară activitatea începe să devină un fapt de la sine acceptat, iar bunul renume al acesteia creşte proporţional cu relaţiile desfăşurate în mediul public. Lucrarea de faţă poate fi considerată o incursiune în realitatea imediată a unor asemenea relaţii, iar actualitatea unor teorii deja consacrate ale relaţiilor publice prezentate în lucrare vor face din ea o sursă bibliografică demnă de luat în considerare, atât pentru specialişti cât şi pentru cei care doresc iniţierea în acest domeniu. Unicitatea materialului prezentat se datorează în mare măsură aplicaţiei din capitolul al II-lea. În cadrul acestuia se realizeză analiza continuităţii de resurse (relaţia cu grădiniţa), prezentarea gradului de satisfacere a principalilor beneficiari (părinţi şi copii), dar şi asigurarea elementelor de ordin logistic şi funcţional (relaţia cu autorităţile). Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
21 octombrie 2009, apariţie editorială:
Oma Stănescu -
ARŞIŢA KARMEI (ed. a II-a)

Scriitoarea ne propune o incursiune în lumea enigmatică a Indiei, în care a trăit o vreme îndelungată, aceasta punându-şi amprenta asupra sufletului ei candid. Sunt surprinse momentele esenţiale ale unui destin crud, ce risipeşte orice umbră a seninătăţii. Roman de dragoste, structurat pe şase capitole, ce îmbină detalii autobiografice cu informaţii din lumea pestriţă şi neînţeleasă a Indiei, aducând aproape teorii şi obiceiuri specifice unui popor care se află la limita sărăciei şi a ignoranţei. Descrierile, oarecum sumare, ale templelor, amintesc de iluzii şi minuni ale unei religii criptice, departe de a fi percepută profund de cel care încearcă să şi le asimileze. Consumul enorm de spirit ortodox onest, în flăcările interminabile ale unui Purgatoriu infam, precum şi o imensă iubire neîmpărtăşită, o aduc pe eroină în pragul nebuniei. Plăcerile unei existenţe greu de suportat se pierd într-o negură infinită, iar femeia, ale cărei visuri au fost spulberate, este supusă unui supliciu îngrozitor de către persoane sfinte. Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
7 septembrie 2009, apariţie editorială:
Dumitru Barău - ANOTIMPUL VISĂRII

Poezia lui Dumitru Barău este scrisă pentru iniţiaţii în descifrarea frumuseţilor din natură, dar şi din sufletul omenesc, pentru cititorul sensibil la un tril de privighetoare şi la un concert lacustru în vârf de seară, la un moment de crepuscul şi la un ţârâit cântat de greieri. Dumitru Barău nu se revendică nici modern, nici în pas cu moda prozidiei scandaloase cu orice preţ şi novatoare peste limitele admise de legile bunului simţ... poetic, nu intenţionează să revoluţioneze ars poetica, îl acceptă pe Homer, se tot miră de naivitatea genială a lui Dante şi Petrarca, se închină în faţa amvonului imnurilor Mitropolitului Dosoftei, zâmbeşte timid şi complice la poticnelile anacreontice ale lui Costache Conachi şi ale poeţilor Văcăreşti, acceptă graţios suveranitatea europeană a romanticului Eminescu, vibrează patriotic cu Goga şi se minunează de poetul ţărănimii, ca să recunoască spăşit şi ceremonios că marii contemporani sunt Marin Sorescu, Nichita Stănescu şi Cezar Ivănescu. Elegant şi decent, Dumitru Barău nu caută o încadrare în... protipendada lirică şi scrie o poezie după reguli prozodice şi o etică didactică, pe care le-a transmis elevilor săi de la o şcoală brăileană, cu care un timp îndelungat s-a identificat şi căreia tot el i-a dat numele poetului nepereche. Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
20 mai 2009, apariţie editorială:
George TĂTĂRUŞ - TESTE ATRACTIVE DE LIMBA
GERMANĂ

Lucrarea TESTE ATRACTIVE DE LIMBA GERMANĂ se adresează elevilor, studenţilor şi celor care folosesc în activitatea lor curentă această limbă. Conţinutul testelor a fost conceput astfel încât să răspundă nevoilor unui limbaj practic de utilizare, testele fiind utile celor care au un nivel de cunoştinţe mediu sau bun de limba germană. Într-o formă atractivă, testele fac referire la noţiuni de bază ale acestei limbi, ajutând la reactualizarea lor sau la mai buna lor înţelegere. Ele dezbat probleme de morfologie, sintaxă şi lexic, răspunsurile corecte necesitând cunoştinţe precise din aceste categorii gramaticale. Testele sunt în număr de optsprezece, de la litera A la litera R, şi fiecare test conţine optsprezece întrebări numerotate de la 1 la 18. Fiecare întrebare conţine cinci variante de răspuns, dintre care doar unul sau două sunt exacte. Unele răspunsuri trebuie scrise pe linia continuă aflată sub întrebare. Continuare...
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
14 aprilie 2009, apariţie editorială:
Risto Vasilevski - HRAM, IARA, HRAM

Versurile poetului Risto Vasilevski dedicate spiritului uman aflat în căutarea reperelor veşniciei, reprezintă o revelaţie a culturii macedonene.
Cartea este tradusă din limba macedoneană în aromână de maestrul Dina Cuvata, cunoscut ca iubitor al valorilor eterne, care contribuie la îmboţăţirea literaturii prin creaţii apreciate atât de concetăţeni, cât şi de cititorii de peste hotare.
Risto Vasilevski valorifică teme religioase, dovedindu-se un incontestabil cunoscător al divinităţii, prin creaţia sa nepieritoare şi prin lumina rugului aprins din sufletele dominate de evlavie, dornice de a percepe splendoarea sfinţeniei, în fiecare clipă a trecerii efemere pe pământ.
.........................................................................................................................................................................................................................................................................
20 martie 2009, apariţie editorială:
George TĂTĂRUŞ - INSULA RĂILOR

Privind îndelung şi ingenuu în zare, gândul cuminte şi gingaş distinge imaginea crepusculară a infinitului, care ascunde nemângâiate lacrimi şi suspine, înăbuşite brutal de-o forţă nefastă şi perfidă, ce devorează neobosit şi metodic zâmbetul purtat de braţele umilite ale inocenţei. Alunecând fără ştire în adâncurile întunecoase ale minţii, revelaţia degradării umane devine omagiul solitudinii veşnice, neîmplinirea obsedantă a cunoaşterii, trădarea supremă a vieţii în faţa propriei conştiinţe. Nimicul nebun şi volubil crestează fanatic semne indescifrabile în germenii puterii absurde, conferindu-le tentacule prelungi şi infame, capabile să reprime orice licărire a fericirii. Pe Solania, lumina s-a stins demult, poate nici n-a existat cândva, aici guvernând fără limite doar incredibile iluzii pustii, stranii şi demente precepte, porunci furibunde, idei deplorabile şi iraţionale. O lume copleşită de veninul putrefacţiei, călăuzită de torente muribunde, desfăşurate în felurite chipuri, pătrunde ireversibil în abisul morţii spirituale, torturându-se grozav să-şi dea duhul speranţei. Continuare...
